satul Drochia
Marcu Dumitru | Cernei Galina |
Primarul Zile de primire: Luni, Joi tel. 72-2-36 | Secretarul Zile de primire: Luni, Joi tel. 72-2-36 |
Consiliului sătesc Drochia
Familia, nume, prenume | Apartenenţa politică | Funcţia |
Guţu Valeriu | AMN | Director executiv AEÎC |
Marcu Dumitru | AMN | Întreprinzător |
Cereteu Valeriu | AMN | Agronom |
Ţurcan Emil | AMN | Zootehnician |
Iacoveţ Victor | AMN | Agronom |
Grosu Nelea | AMN | Directorul gimnaziului |
Marcu Dumitru F. | PPR | Pedagog |
Bucătaru Grigore | PCRM | Inginer electric |
Cereteu Dumitru | PCRM | Inginer |
Marco Stepan | PCRM | Agronom |
Creciun Matei | PPCD | Mecanic |
Bobeico Anastasia | PPCD | Pedagog |
Cebotari Igor | PDM | Inginer-constructor |
Familia, nume, prenume | Studii, funcţia | Telefon |
Bodiu Mihail | Superioare, inginer | 72-2-36 |
Cernei Galina | Superioare, pedagog | 72-2-36 |
Guţu Iuliana | Superioare, economist | 72-2-36 |
Musteaţă Mihail | Superioare, inginer | 72-2-34 |
Guţu Silvia | Medii speciale, contabil | 79-3-36 |
Cronologie:
Satul Drochia este situat pe malurile râului Cubolta, la
Pentru prima dată este pomenit în documentele istorice în anul 1790 ce denumirea de sat Drochia. Ocupaţia de bază a locuitorilor satului este creşterea şi îngrijirea culturilor agricole, creşterea animalelor, pomicultura şi viticultura.
Suprafaţa fondului funcia constituie
În sat sunt doi agenţi economici: SRL „Drochianca” şi SRL „Tehagrodas” şi fermieri individuali.
Populaţia satului Drochia în prezent constituie 3120 locuitori dintre care majoritatea constituie moldoveni, 78-ţigani, 10- ruşi, 2- beloruşi.
Pe teritoriul primăriei satului Drochia funcţionează următoarele instituţii social-culturale:
- Centrul de sănătate;
- Oficiul poştal;
- Filiala băncii de economii;
- Căminul cultural;
- Biblioteca sătească;
- Şcoala medie;
- Moara;
- Oloiniţa;
- 3 magazine CONSUM COOP;
- 12 întreprinderi individuale.
La numai 22 de ani, Ion Dascăl şi-a anunţat furtunos venirea concomitent în două domenii: agricultură şi sport, scrie ziarul "Glia Drochiană". Aproape în acelaşi timp a devenit director la SRL „Tehagrodas”, s. Drochia, şi membru al selecţionatei Moldovei de rugby. Despre împacarea acestor două pasiuni este interviul ce urmează.
- Care din aceste două pasiuni o consideri profesie?
- Profesie şi loc de muncă mi-a devenit activitatea de agricultor. În această direcţie am făcut şi studii. Am absolvită Universitatea Agrară din Chişinău. De fapt, eu nici nu cred că sportul poate fi luat drept o profesie. Şi aici nu e vorba doar de mine. Pentru că implicarea sportivă ţine de o anumită vârstă, indică spre tinereţea omului.
Adică, vreau să spun, în viaţa sportivului există o anumită barieră peste care nu se poate trece oricât ne-ar dori sufletul. În activitatea sportivă este o limită a forţelor fizice, odată ajuns la care, omul se opreşte. Şi iată la acel moment, dacă nu are în rezervă o profesie, ca să-i zic aşa, pământească, sportivul se pierde şi ca profesionist, şi ca om. Cel puţin, aşa cred eu.
- Nu te întreb, deoarece îmi dau seama, că de la tatăl tău ai „absorbit” această preferinţă.
- Desigur, că de la tata. De mic mă lua cu el în câmp: primăvara - vedeam cum se seamănă, vara - cum cresc şi se dezvoltă plantele, toamna - cum se recoltează. Iarna tata îmi povestea că grâul doarme sub plapuma de zăpadă. Când venea o nouă primăvară mă ceream insistent în câmp să văd „e viu” grâul”, nu a îngheţat de frig.
Eu nu cred în pasiunile înnăscute, venite odată cu laptele mamei. Sunt adeptul pasiunilor, talentului condiţionat, adică obţinute pe parcursul vieţii. Pentru că, mă gândesc eu, doar în asemenea cazuri te poţi afirma, poţi obţine adevărate rezultate.
Dragostea mea pentru agricultură a venit în mod treptat, încetul cu încetul. Acum o bună parte din mine aparţine acestei pasiuni.
- Cealaltă parte e, totuşi, pentru sport?
- Sportului îi aparţine doar un piculeţ şi doar, vă ziceam, până la o anumită vârstă. Vorba e, că mai am o pasiune. Chiar foarte profundă şi serioasă. Pentru o domnişoară. Anume asta, a treia pasiune, le alimentează cu energie, optimism, drag de viaţă şi pe celelalte două de care am pomenit.
- Pot să te întreb cine e fata de care vorbeşti?
- Puteţi să mă întrebaţi, însă răspunsul va veni la vremea lui. Pot doar să vă spun că este o fată minunată şi o iubesc enorm. Iar faptul că am cucerit-o cu dragostea mea, este marea mea victorie.
- La ea se aliniază şi victoriile obţinute în sport?
- Da. Împreună cu Selecţiona Moldovei la rugby am obţinut locrui de frunte în Campionatul european, suntem vicecampioni ai Europei, lideri în grupa B1, întrecând echipele similare din Belgia, Olanda, Germania, Cehia şi Polonia. Datorită participării la diverse competiţii am vizitat foarte multe ţări, am văzut lumea şi m-am pătruns şi mai mult de drag pentru Moldova. Nu aş putea locui undeva în altă parte.
- Dar în agricultură ai obţinut deja performanţe?
- Deşi cunosc bine ramura, tehnologiile, inclusiv cele avansate, de cultivare a solului, de creştere a plantelor, totuşi aici sunt abia la început de cale. Cele obţinute în ultimul timp, le împart frăţeşte cu tata. Ba chiar cântarul indică mai mult spre munca tatălui. Dar din primăvară voi avea independenţă totală, atât că neapărat voi ţine cont de sfaturile tatălui, agricultor cu mare experienţă, dar şi cu multe cunoştinţe acumulate şi din carte şi din poveţele bunelului.
- Ce scrie în agenda ta de agricultor referitor la primăvara 2012?
- Este notat că avem semănate cu grâu de toamnă 800 hectare din suprafaţa totală de 3000 hectare. În primăvară vom mai semăna 600 hectare cu floarea soarelui, câte 200 - cu orz şi soia, 400 - cu porumb furajer, 411 - cu sfeclă de zahăr.
Un volum aparte de muncă urmează să-l facem în grădina de zarzavaturi, unde pe 40 hectare planificăm să creştem roşii, castraveţi, ardei, vinete, varză. Vom munci şi în livada de meri ce ocupă 25 hectare. Ne-am propus ca în primăvară să plantăm 10 hectare cu viţă de vie, sorturi de masă şi pentru vin.
- Până aici, toate bune, frumoase şi pe înţeles. Dar nicidecum nu-mi pot explica când reuşeşti să participi la meciurile selecţionatei de rugby, odată ce agricultura, ştim bine, nu are sărbători?
- Nimic de mirare. Sunt tânăr, am forţe şi, deocamdată, reuşesc să îmbin agricultura şi sportul. Dar când se crează vreo situaţie „extremă”, mă înlocuieşte frate-meu Eugen. Pentru că şi el are studii în acest domeniu.
Dar, de fapt, participarea în Selecţionata Moldovei de rugby nu presupune o aflare permanentă la Chişinău. Doar atunci când avem antrenamente, competiţii. În primăvară vom participa la returul de rugby, unde vom juca cu echipa Germaniei. După - vom juca pe teren propriu cu echipa Belgiei, iar mai apoi vom pleca în Olanda. Pentru buna implicare şi performanţele obţinute în cadrul ceremoniei de la Gala Sportului Selecţionata Moldo-vei de rugby a fost declarată Echipa anului.
- Să beneficiezi de asemenea succese şi în agricultură!
- Mulţumesc. Voi face tot posibilul.
A intervievat: Liuba BULGARU / Glia Drochiană
COMPANII
|